Clasament Franta

Liderii celor mai mari patru state ale UE – Germania, Franta, Marea Britanie si Italia – se reunesc astazi de urgenta la Paris pentru a decide raspunsul la criza financiara.

Minisummitul convocat de presedintele francez Nicolas Sarkozy se desfasoara sub semnul dezbinarii intrucat varianta interventiei la nivel national a prevalat in aceste zile in fata celei europene. Sarkozy a incercat sa vina cu un plan similar celui propus de George Bush pentru salvarea economiei americane, respectiv crearea unui fond de urgenta in valoare de 300 miliarde de euro pentru salvarea bancilor europene. Lipsa de sustinere din partea Berlinului si Londrei l-a facut pe liderul francez sa se distanteze de ideea sa, scrie Financial Times. “Neg suma si principiul (schemei de salvare)”, a declarat liderul de la Élysée. Oficialii francezi s-au infuriat pe Guvernul german pentru ca a sabotat intalnirea de astazi, atacand public un plan aparent francez. La randul sau, presedintele Bancii Centrale Europene, Jean-Claude Trichet, a spus deschis ca planul american nu merge in Europa. Nici un guvern european nu va folosi banii contribuabililor pentru a salva bancile din alte state. Trichet a avertizat ca lumea se confrunta cu o situatie pe care nu a mai cunoscut-o de la al Doilea Razboi Mondial. Marea Britanie a sugerat ca solutiile trebuie gasite la nivel national. Londra a anuntat ieri o crestere a valorii depozitelor garantate de la 44.600 de euro la 63.800 de euro. Este de asteptat ca premierul italian Silvio Berlusconi sa-l sustina pe Sarkozy in privinta cresterii gradului de regularizare, pentru ca mai mult nu poate oferi, avand in vedere situatia proasta a finantelor publice ale tarii sale. Celelalte state UE s-au suparat ca nu au fost invitate la Paris si l-au avertizat pe Sarkozy ca nu poate lua o decizie in numele lor. Cresterea controlului Bruxelles-ului asupra sistemului bancar este o alta idee ce va fi dezbatuta la Paris. “Laissez-faire a murit”, a spus Sarkozy, pledand pentru o mai mare reglementare a sistemului financiar. Saptamana aceasta, guvernele din Belgia, Germania, Franta, Irlanda si Olanda s-au luptat sa-si salveze bancile aflate in pericol de prabusire.

America nu mai este stapånul lumii
Criza financiara a schimbat fata lumii. America si-a pierdut suprematia si trebuie sa faca loc multilateralismului, comenteaza BBC. Europa se grabeste sa profite pentru a-si intari pozitia. “Statele Unite nu se mai afla pe pozitii de forta ca pana acum, atat pe plan economic, cat si geostrategic. E in interesul lor sa revina de partea multilateralismului. In caz contrar, tari precum Rusia, India, China si Brazilia vor renunta la modelul financiar occidental si vor dezvolta un sistem autonom”, a spus secretarul de stat francez pentru afaceri europene, Jean-Pierre Jouyet, citat de Les Echos. In opinia lui Jouyet, Europa “dispune acum de o fereastra de oportunitate pentru a-si afirma normele si valorile în materie de reglementare”. Criza financiara a ajuns si in Rusia, chiar daca liderii rusi au promis o “insula de stabilitate”. In plus, Rusia se confrunta cu scaderea pretului la petrol, principalul sau produs de export. German Gref, presedintele Sberbank, cel mai mare creditor al economiei ruse, a anuntat inasprirea conditiilor de acordare a creditelor si stoparea extinderii portofoliului de credite. “Bancile de investitii in forma lor clasica nu mai exista. Marile banci si companii financiare au ajuns sub controlul guvernului”, a avertizat Gref intr-o scrisoare adresata angajatilor bancii.

Vot crucial in Camera Reprezentantilor
Camera Reprezentantilor din Congresul american urma sa voteze o versiune modificata a planului in valoare de 700 miliarde de dolari propus de administratia Bush pentru a scoate din colaps economia americana, dupa votul negativ dat la inceputul saptamanii. Democratii s-au aratat increzatori ca planul va trece. Principala modificare adusa proiectului si votata deja de Senat este cresterea depozitelor garantate de stat de la 100.000 de dolari la 250.000. Republicanii s-au straduit din greu sa-i faca pe unii colegi sa-si schimbe opinia si sa voteze in favoarea proiectului. La votul de luni, planul a cazut in mod surprinzator chiar din cauza unor republicani. Viitorul presedinte al Statelor Unite, indiferent care va fi acela, se va confrunta cu o criza comparabila celei din 1929. În timpul campaniei, nici unul dintre candidati nu a facut economie de promisiuni. Democratul Barack Obama a promis sa scada impozitele “a 95% dintre familii”. Adversarul sau republican, John McCain, vrea sa permanentizeze reducerile de impozit decise de administratia Bush, în special pentru cei mai bogati, si intentioneaza sa continue razboiul din Irak, care costa contribuabilii 10 miliarde de dolari pe luna.