Clasament Franta

Echipa Romaniei la Haga a incercat ieri sa demonteze argumentele Ucrainei. Harti false, fotografii ostentative, probe citate din presa sau “speculatii neconvingatoare” prezentate de partea romana sunt doar cateva din argumentele vehiculate saptamana trecuta de reprezentantii Kievului. Maine este ultima zi in care Romania mai poate convinge judecatorii de la Haga sa aleaga linia de demarcatie pe care o propune. Ucraina va avea ultimul cuvant miercuri si joi.

Bogdan Aurescu, agentul Romaniei la CIJ, a debutat ieri furtunos, inspirat de intelepciunea lui Caragiale. Ucraina a incercat sa demonstreze saptamana trecuta ca lungimea coastelor sale o indreptateste la un spatiu maritim mai mare. Aurescu a ironizat acest argument, repetat pana la saturatie de avocatii partii ucrainene, apeland la schita “Castravetele”, in care un elev foloseste singura lectie pe care o stie, despre castravete, pentru a raspunde la toate întrebarile profesorului, indiferent de domeniu. “«O rosie este o leguma, ca si castravetele. Castravetele apartine familiei Curcubitaceelor si are 90% apa». Apoi profesorul îl întreaba pe elev ce este un cartof. Elevul raspunde: «Cartoful este o leguma, ca si castravetele, care are 90% apa». Apoi profesorul îi cere elevului sa îi spuna ce stie despre matematica. Elevul îi raspunde ca matematica este o stiinta, ca si biologia, care se ocupa si cu studiul legumelor, printre care si castravetele, care are 90% apa. Orice întrebare pune profesorul, elevul se refera la castravete”, a spus Bogdan Aurescu, reusind sa descreteasca fruntile celor 15 judecatori, potrivit NewsIn. In schimb, fetele membrilor echipei ucrainene au ramas imobile. In continuare, acesta a explicat: “Aceasta este si metoda Ucrainei în cazul de fata. Orice aspect ar încerca Ucraina sa justifice în aceasta cauza, revine la acelasi “castravete” – pretinsa predominanta a tarmurilor sale. Dar spre deosebire de castravetele din anecdota, “castravetele” Ucrainei nu este îndreptatit la suprafata de apa pe care o pretinde”, a punctat agentul României. Glumele au continuat si în timpul pledoariei expertului României James Crawford. El a aratat ca, de fapt, Ucraina “nu are o metoda clara de a delimita platoul maritim”, ci “e ca o miscare pe ringul de dans, gliseaza de la stânga la dreapta fara nicio logica”.

Nedreptatea din 1948 nu poate fi ignorata

Aurescu a facut referire si la faptul ca echipa Ucrainei a descris saptamâna trecuta drept “dezgustatoare” repetarea unor argumente istorice care “nu au nicio relevanta pentru sarcina Curtii în prezenta cauza”. “Faptele istorice nu pot fi ignorate, deoarece întelegerea lor poate contribui la o mai buna conturare a raspunsului dreptului international fata de problemele la care trebuie sa furnizeze solutii, mai ales atunci când aceste fapte sunt rezultatul unor încalcari ale dreptului international. De asemenea, nu ar fi etic ca efectele generate de încalcari flagrante ale dreptului international sa fie extinse. Asa cum a fost stabilit prin Conventia asupra dreptului marii si afirmat în mod constant în jurisprudenta acestei instante, orice solutie de delimitare maritima trebuie sa fie echitabila. O astfel de solutie trebuie sa tina cont de faptul ca ar fi atât lipsit de etica, cât si inechitabil sa se amplifice efecte deja inechitabile ale comportamentului ilicit al fostei URSS, de pe urma careia Ucraina, succesorul sau, a obtinut deja beneficii”, a declarat Aurescu. Acesta evidentiase în prima etapa a pledoariilor ca România nu poate accepta extinderea consecintelor inechitabile produse deja de “nedreptatea istorica” prin care formatiunea geografica Insula Serpilor a fost ocupata ilicit de catre URSS în 1948.

Insula Serpilor, o stånca izolata

Linia de delimitare propusa de Romania este una “rezonabila”, a subliniat Aurescu. Romania a incercat sa demonstreze ca Insula Serpilor este o stanca care nu are dreptul decât la cel mult 12 mile marine de mare teritoriala ce i-au fost deja alocate prin acordul româno-sovietic din 1949 si nici la platou continental si zona economica exclusiva. Avocatii Kievului au pus accentul pe importanta Inuslei in trasarea liniei de delimitare, motivand ca aceasta este integrata tarmului ucrainean. Acesta fapt ar prelungi cu mult zona care ar reveni Ucrainei. “Precum misterioasa deplasare a liniei sale de «echidistanta» gresit construite, nici aceasta deplasare a atentiei nu poate avea sanse de reusita. Ucraina pretinde acum ca Insula Serpilor nu este elementul central al acestui caz si ca România încearca sa o scoata în evidenta. Dar, potrivit propriei metode a Ucrainei, Insula Serpilor joaca rolul primordial: prima etapa a acestei metode consta în trasarea liniei provizorii de echidistanta între Insula Serpilor si întregul tarm românesc. Aceasta abordare face ca un tarm de 300 metri al unei stânci minuscule, izolata si neintegrata în tarmul continental, sa se substituie aproape întregii coaste a Ucrainei! Aceeasi coasta pe care Ucraina ar dori sa o utilizeze în integralitatea ei în urmatoarele etape ale delimitarii”, a mai spus agentul Romaniei. La randul sau, James Crawford, profesor la Cambridge, le-a explicat, din nou, judecatorilor CIJ ca exista deja o linie de frontiera între România si Ucraina în jurul Insulei Serpilor, datând din 1949, din timpul acordurilor cu fosta URSS, iar Ucraina trebuie sa respecte aceste acorduri.

Hartile nu sunt false

Coagentul României Cosmin Dinescu a aratat în pledoaria sa de ieri ca, în cazul activitatilor statale din zona în disputa, “Ucraina afirma, în mod fals, ca singurele activitati ale României ar fi fost concesiunile petroliere de dupa 1990”. Cosmin Dinescu a adus în fata Curtii dovezi din studii stiintifice, care demonstreaza multiplele activitati de explorare efectuate de România în zona în disputa si care contrazic afirmatia Ucrainei ca România nu ar fi exercitat acte de statalitate în zona. De asemenea, echipa Romaniei a combatut afirmatiile echipei adverse, care a sustinut ca hartile prezentate de Romania la Haga nu sunt relevante pentru ca sunt copiate dupa harti sovietice sau ca pur si simplu ar fi gresit cartografii. In alta ordine de idei, Daniel Müller, cercetator la Centrul de Drept International din Nanterre si expert al României la CIJ, a demonstrat în fata judecatorilor ca Digul Sulina, pe care Ucraina l-a contestat în pledoariile sale pe motiv ca ar fi o constructie artificiala, este “de jure si de facto” un punct de baza corect în delimitarea maritima.